Review Sigma 24mm f/1.4 Art – urmarea firească
Am scris câteva articole pentru obiectivele Sigma Art, individual sau comparativ cu optică de înaltă calitate gen Carl Zeiss – și de fiecare dată Sigma a făcut față, a ieșit cu fruntea sus și nu de puține ori chiar deasupra concurenței. Ce este mai frumos, e că nivelul de performanță atins de linia Art este consistent. Așa încât nu puteam avea decât așteptări mari de la noul grandangular, Sigma 24mm f/1.4 Art.
Competitori? Nu foarte mulți și oarecum eterogeni, cel puțin în ce privește rapiditatea. Există bineînțeles Canon 24mm f/1.4L II, dar Zeiss nu are un prime ultrawide rapid. Așa încât cel mai apropiat obiectiv aș spune că este Distagon 21mm f/2.8. Legendarul Zeiss 21mm, obiectivul perfect pentru landscape, potrivit nenumăratelor articole de peste tot.
Deci cum stă Sigma 24mm? Să-l luăm pe capitole.
Imagini cu obiectivul Sigma 24mm f/1.4 Art
1. Construcția
– 15 elemente în 11 grupuri
– apertură f/1.4 – f/16, 9 lame rotunjite
– diametru filtru 77mm
– distanța minimă de focus: 25 cm (!!!)
– autofocus: Hypersonic Motor (HSM)
– greutate: 665 grame.
Construcția este conform standardului gamei Art și anume excelentă. Obiectivul este destul de ușor, dar pare foarte solid, materialele compozite din care este compus sunt de foarte bună calitate. Toleranțele sunt reduse, nu am observat jocuri de nici un fel. Este ceva mai compact decât 35mm sau 50mm din aceeași gamă.
2. Sharpness
Într-un cuvânt, ireproșabil. Chiar de la f/1.4, ceea ce pentru un ultrawide este o performanță notabilă. Claritatea scade oarecum către colțurile imaginii până pe la f/2, dar vorbim de colțurile extreme – cel puțin 95% din imagine este perfect utilizabilă. În regim de landscape, la aperturi mult mai închise (f/8 – f/11) sharpness-ul este uniform pe toată imaginea.
3. Bokeh
Fiind un obiectiv rapid, este normal să discutăm și despre bokeh, chiar dacă e un ultrawide. Sigma 24mm are o distanță minimă de focus extrem de mică așa încât există posibilitate destul de bună de closeup. După cum se vede din fotografiile exemplu, separarea subiectului față de fundal este cât se poate de ”cremoasă”. Ceea ce bineînțeles lasă loc pentru creativitate, se pot obține multe cadre inedite cu un ultrawide foarte sharp și cu bokeh bun.
4. Aberații cromatice
Nu sunt. Sau mai bine zis, nimic de semnalat. Obiectivele Sigma Art conțin mai multe elemente FLD și SLD (am explicat într-un articol anterior ce înseamnă) și acestea minimizează pe cât posibil aberațiile cromatice atât laterale cât și longitudinale.
5. Autofocus
Cu toate că Sigma Art este un nou nivel, am o oarecare reținere în ce privește autofocusul. Nu ca rapiditate pentru că HSM-ul e foarte iute, ci ca precizie. Din fericire, nu am avut de ce să mă plâng, am făcut inclusiv tracking cu 5D Mark III la persoane alergând prin pădure și acest Sigma 24mm nu m-a dezamăgit.
6. Vignetting
Puțin, până pe la f/2. Mie personal îmi place efectul. Cui nu-i place, corecția e la un click distanță în Lightroom.
7. Culori, contrast
Identice cu 35mm f/1.4 Art, după cum era și normal. Contrastul este foarte bun chiar și cu diafragma deschisă la maxim, ceea ce face obiectivul perfect utilizabil pe toată plaja de aperturi. Culorile sunt naturale și plăcute.
8. Distorsiuni
Destul de mici, mai bine zis foarte mici. Nu am fotografiat arhitectură, așa încât nu pot decât să apreciez conform corecției din Lightroom – iar aceasta este relativ mică și de tip standard pentru această lungime focală.
9. Experiența în utilizare
Sigma 24mm f/1.4 Art este un obiectiv reușit, care completează frumos gama Art cu o lungime focală și o apertură maximă foarte utilă pentru fotografie de evenimente, de stradă și chiar pentru peisaje. Este un obiectiv ușor, cu focus foarte rapid, cu o calitate impresionantă a imaginii.
Concluzie:
Preț / calitate de nota 10. Acesta pare să fie țelul gamei Art de la Sigma 24mm – și le reușește din nou. Dacă căutați ceva în jur de 21-24mm, cu apertură mare, e imposibil să nu-l luați în calcul. Chiar și pentru peisaje – cu toate că Zeiss Distagon 21mm este mai wide (și la grandangulare 3mm înseamnă destul de mult) și este cotat ca fiind cel mai bun obiectiv de landscape, e sensibil mai scump, e doar f/2.8 și nu are autofocus.
Sigma 24mm f/1.4 Art m-a încântat. Întrebarea se pune: pe când un 14-15mm f/2.8 Art?
Un articol și fotografii de Cătălin Petolea.