Calatorie pentru suflet cu Sony A5000

In articolul trecut Anastasia ne-a vorbit despre Euro Bike Trip cu Sony A5000.

Astazi continua povestea:

Sunt plecata cu bicicleta prin Europa de 2 luni, alaturi de Sony A5000. Am strabatut Austria, Germania, Elvetia si Franta, iar odata ajunsa in Spania, pe drumul Sfantului Iacob, am decis sa aloc tot timpul din lume in cautarea experientei profunde ce Camino ti-o ofera.

Inceputul lunii octombrie a adus cu pasi lenti una din cele mai frumoase experiente de drum, viata si suflet. Pasind pe drumul pietruit, pe care mii de alti pelerini l-au strabatut, am pornit in calatoria cunoasterii si a linistei interioare. Cu toate ca am pornit singura nu am fost niciodata atat de inconjurata de oameni dragi. Fiind pe bicicleta multi au ramas in spate, urmand sa ne revedem la capatul lumii la Finisterre. Am decis sa merg incet si sa ma bucur de fiecare secunda respirata, clipa vorbita si priveliste privita.

Am folosit aparatul Sony, companionul meu drag, incercand sa captez nu doar ceea ce vad, dar si ceea ce simt. Am avut tot timpul din lume sa ma joc cu setarile pe minunatul drum si lumina ce-mi inconjura atat sufletul cat si poteca. Functia de Wi-fi mi se pare una dintre cele mai bune aspecte ale acestui aparat. Imi este foarte usor sa postez imediat noua poza preferata. Sunt incantata de calitatea si claritatea pozelor low-light in modul auto, fara folosirea trepiedului datorita stabilizatorului performant. Fiind singura, functia de timer multi-shot m-a ajutat sa economisesc timp pretios, dandu-mi mai multe variante din care sa pot alege.

Pe tot parcursul calatoriei m-am tinut de proiectul meu de 2 euro pe zi, chiar daca uneori a fost cam greu.

Am avut o singura situatie neplacuta. Intr-o seara cautam cu Diesel un loc de campare, cand ne-am intalnit cu o masina pe un drum pustiu. Soferul, fara a schita vreo urma de prietenie, m-a intrebat de unde vin si daca sunt singura. I-am raspuns ca nu sunt singura, ca prietenii mei sunt in fata, apoi a plecat. Am ramas cu o senzatie de neliniste, ce in 5 minute s-a amplificat cand aceeasi masina a aparut in spatele meu mergand foarte incet si observandu-ma. Am decis sa nu mai campez si sa pedalez cat pot de repede pana in primul sat. Acolo, cei de la refugiul pelerinilor m-au lasat sa pun cortul la ei in curte, iar seara a trecut cu bine.

Diesel s-a bucurat de libertate absoluta, acea libertate care te face sa realizezi increderea reciproca dintre caine si stapan. “Camino doggy “, cum a fost botezat de ceilalti pelerini, a decenit cel mai bun prieten al lor, ce zilnic isi primea portia de tortilla cu chorizo in semn de multumire pentru zambetele aduse. Ultimele zile le-am petrecut la capatul lumii alaturi de oameni pe care i-am vazut la inceputul traseului si a fost minunat sa incheiem acest capitol astfel.

De la drumul accidentat, bicicleta mea nu mai este aceeasi, dar am reparat si reglat tot ce am putut si este gata sa ma duca mai departe, in Portugalia, unde noi experiente minunate ne asteapta.

Povesti si fotografii de Anastasia Vifor cu Sony A5000