În fiecare an, de obicei la începutul lui august, are loc tabăra de astronomie “AstRomania”. Este, de fapt, o reuniune între câțiva prieteni pasionați de astronomie. Mergem într-un loc izolat, departe de poluarea luminoasă a orașelor, și ne uităm în sus. Atât cu ochiul, cât și cu camera foto. Ultimele două ediții le-am organizat la o cabană aflată pe Valea Frumoasei, între Munții Lotrului și Cindrel.
Pentru o săptămână, mă rup de lume. Nu există semnal GSM, iar curent există doar când ai nevoie de el. (Nu vă speriați! Există apă caldă. Astronomilor le place să fie curați.) Zona aleasă de noi e una dintre cele mai bune din România pentru observarea cerului.

Canon 6D, 60Da si obiective Canon & Sigma

Anul acesta, am avut cu mine un Canon EOS 6D, un Canon EOS 60Da, precum și câteva obiective: Canon EF 17-40mm f/4 L, Canon EF 70-200mm f/2.8 L, Canon EF 50mm f/1.4, Sigma 8mm f/3.5 EX DG și Sigma 35mm f/1.4 DG HSM Art. 

Eram tare curios să văd cum se comporta obiectivul de 35mm recent lansat de Sigma. Am fost foarte plăcut surprins. Și, dacă un obiectiv are calități optice care satisfac un astrofotograf, atunci obiectivul va oferi imagini de calitate și în fotografia mai obișnuită. În esență, astrofotografii fotografiază puncte (a se citi stele), iar punctele sunt foarte greu de redat ca puncte de către un sistem optic. În obiectivele cu optică nu foarte răsărită, punctele vor apărea ca pete, iar spre colțurile cadrului punctele vor fi niște mici comete, din cauza aberației optice numită coma. Mai jos, aveți o fotografie de test.

Este o imagine cu o zonă faimoasă din constelația Lebăda. În centru, puteți vedea steaua Deneb și nebuloasa America de Nord. Este o imagine brută, obținută cu aparatul foto DSLR Canon EOS 60Da și un obiectiv Sigma 35mm f/1.4 DG HSM Art. Timpul de expunere este de 6 minute, diafragma 2, iar sensibilitatea relativă ISO 1000. Pentru a contracara mișcarea aparentă a bolții cerești, am montat camera foto pe o montură ecuatorială Fornax 10. 

Iată două crop-uri la 100% din imaginea de mai sus. Prima imagine reprezintă crop din centrul fotografiei, iar al doilea decupaj este dintr-un colț al cadrului. (Vă las pe voi să identificați colțul din care am decupat.)

E lesne de observat că stelele din colțurile imaginii arată aproape la fel de bine ca cele din centru. Și asta la diafragma 2. Nu prea sunt obiective în categoria asta de preț care să obțină asemenea rezultate. Asta mă face să recomand obiectivul oricărui pasionat de astrofotografie și nu numai. 

DSLR Canon 6d & obiectiv Canon EF 17-40mm f/4 L

E deosebit de util și dacă vrem să facem panorame cu cerul înstelat. Acesta e un domeniu al astrofotografiei în care nu am intrat. Până acum. Vă arăt două imagini de acest fel. Prima e făcută din mijlocul pârâului Frumoasa (cizmele pescărești au fost deosebit de utile) cu DSLR Canon EOS 6D și obiectiv Canon EF 17-40mm f/4 L. Panorama e asamblată din 20 fotografii individuale.

Canon 6D & obiectiv Sigma 35mm f/1.4 DG HSM Art

A doua panoramă, mai spectaculoasă, e realizată cu DSLR Canon EOS 6D și obiectiv Sigma 35mm f/1.4 DG HSM Art. Am fotografiat de la un orizont la altul, trecând prin zenit și urmărind banda Căii Lactee. Lanternele roșii ale prietenilor care făceau observații m-au ajutat să obțin un orizont mai dinamic. Panorama e asamblată din 51 de cadre individuale. Imaginea originală are mai bine de 200MP și peste 2GB. A fost o mică aventură procesarea ei.

E prima dată când fotografiez mai serios cerul cu Canon EOS 6D (am mai lucrat cu camera la fotografierea Aurorei Boreale, dar acolo e altă poveste). Într-un articol pe care îl scriam anul trecut, spuneam că cea mai bună cameră pentru astrofotografie serioasă ar fi DSLR Canon EOS 5D Mark III modificat. Mi-am schimbat opinia. Canon 6D trece în fruntea listei. Mi se pare că zgomotul la ISO mare e mai plăcut ca la 5D Mark III, iar sensibilitatea la roșu a camerei nemodificate e mai bună. Cu siguranță, modificarea acestei camere cu un filtru special pentru astrofotografie ar genera rezultate excepționale.  Am fotografiat la ISO 10000, iar fotografia rezultată poate fi printată fără probleme la dimensiuni mari, fără ca zgomotul să fie deranjant.

În timpul taberei noastre, am avut parte de maximul curentului meteoric Perseide, așa că am dedicat o noapte întreagă fotografierii de meteori. Am fotografiat cu 6D și 35/1.4 de pe trepied, iar cu 60Da și obiectivul fisheye am fotografiat de pe montura ecuatorială. Fotografierea meteorilor e un fel de pescuit. Nu există o zonă de pe cer în care cineva îți poate garanta că vei fotografia un meteor într-o anumită perioadă de timp. Așa că încerci și tot încerci. Se folosește sensibilitate mare și diafragma deschisă la maxim. De pe trepied, am fotografiat mai întâi către constelația Ursa Major, apoi, către Lebăda, iar, spre dimineață, în zona constelației Taurul. Am combinat toți meteorii fotografiați în trei imagini. 

Vedeta serii (un bolid care a luminat ușor solul) am fotografiat-o cu set-up-ul care urmărea mișcarea aparentă a cerului. Puteți vedea meteorul în partea de sus a cadrului, la dreapta Căii Lactee.

Bolidul a lăsat o spectaculoasă urmă persistentă pe care am fotografiat-o timp de vreo 10 minute. Din cadrele rezultate, am asamblat un scurt film în care se poate vedea evoluția urmei în timp.

Cu obiectivul fisheye Sigma 8mm f/3.5 EX DG  m-am jucat și de pe trepied, nu doar în cadre care au urmărit mișcarea aparentă a stelelor. E un obiectiv foarte interesant, care oferă o perspectivă unică asupra lumii înconjurătoare. Dacă vreți să faceți asemenea fotografii, aveți grijă să se întâmple ceva pe marginea cadrului. Luminați solul, plimbați-vă cu lanterne roșii, includeți în cadru instrumente astronomice sau persoane. În final, veți avea o imagine mult mai spectaculoasă, în care se întâmplă ceva.

Am făcut mai multe fotografii de acest gen, fără a schimba poziția camerei în toată această perioadă. Cadrele rezultate le-am combinat folosind un soft ușor de utilizat ce se cheamă Startrails. Am obținut, astfel, drumul aparent al stelelor pe bolta cerească în decurs de 40 de minute. Imaginile individuale au câte 30 de secunde. Aveți mare grijă să nu mișcați trepiedul, atunci când vreți să faceți asemenea fotografii.

În partea de jos a cadrului, dunga ce brăzdează stelele este lăsată de Stația Spațială Internațională.

De multe ori, astrofotografii nu fac o fotografie într-o singură noapte. Acum câteva luni, într-o altă expediție astrofotografică departe de orașe, am început o serie de cadre către o zonă aflată la granița dinre constelațiile Scorpionul și Ophiucus, foarte faimoasă printre astrofotografi. Am fotografiat cu Canon EOS 60Da și un obiectiv Canon Ef 70-200 f/2.8 L. Evident, am folosit o montură ecuatorială pentru a putea expune un timp îndelungat și a obține stele punctiforme. 

Tot mai de mult, am început să fac o fotografie cu nebuloasele Messier 8 (Laguna) și Messier 20 (Trifid) din constelația Săgetătorul. La AstRomania, am avut ocazia s-o termin. Dar, presimt că voi mai adăuga cadre în viitor.

60Da-ul este indispensabil pentru realizarea celor două fotografii prezentate anterior. Asta pentru că e o cameră special dedicată astrofotografiei. Este o cameră în care filtrul obișnuit aflat peste senzorul camerelor digitale este înlocuit cu un filtru special construit pentru astrofotografie. Acesta lasă să treacă mai multă lumină din spectrul roșu, lucru ce ușurează fotografierea nebuloaselor de emisie (apar roșii în fotografii).

Vă spuneam că astrofotografii pot face o fotografie ce se întinde pe mai multe nopți. Asta pentru că tehnica de achiziție e specială. Se fac mai multe fotografii, ale aceleiași zone, păstrând, în general, constanți toți parametrii de fotografiere. Între aceste cadre, se efectuează diverse operații matematice folosind software specializat. Imaginea rezultată va avea zgomot mai redus decât cadrele individuale, iar cantitatea de informație înmagazinată va fi mai mare. Astrofotografia serioasă presupune un grad înalt de postprocesare. De multe ori, durata operațiunilor făcute pe calculator ajunge la mai mult de 15 ore de muncă efectivă pentru o singură fotografie. Dar e plăcut atunci când știi că oamenii se bucură când îți văd fotografiile și descoperă ce se află deasupra capetelor lor. 

Sper ca atât fotografiile din articol, cât și cele de pe astrographist.com să vă atragă atenția asupra astrofotografiei și a astronomiei, în general. Și, nu uitați că, de câte ori mergeți să fotografiași cerul, să vă uitați în sus și cu ochiul liber, nu doar prin obiectivul aparatului de fotografiat. E posibil să vi se schimbe viața.

 

Echipament foto DSLR utilizat: