Fotograf român în National Geographic Magazine
Săptămăna trecută am anunțat ca temă a lunii noiembrie fotojurnalismul, iar astăzi continuăm cu un articol despre ce înseamnă și cum poți ajunge să fii publicat într-o revistă precum National Geographic.
Fotograful Cristian Munteanu este primul român care a fost publicat în ediția tipărită a revistei americane National Geographic, la rubrica „Your shot”. În numărul din septembrie, una dintre imaginile sale, făcută în cadrul proiectului „Viață și moarte în Groapă”, desfășurat în Vacărești, a apărut lângă cadre ale lui James Nachtwey și Alex Majoli. L-am rugat să ne povestească cum s-au derulat lucrurile și ce a însemnat pentru el această publicare, fiind fără îndoială o realizare importantă.
Povestea publicării în National Geographic
Pe 1 mai 2014 primeam acest mesaj. „Hi Cristian, We are interested in potentially publishing the below image you submitted to Your Shot in National Geographic Magazine. In order to do this, we need the RAW, untouched version of the image just as it came out of the camera”. Semnat: Jenna Turner, Photographic Division, Photo Coordinator, National Geographic Magazine. Nu m-am bucurat mult, pentru că există acel „potentially”. Dar să ştii, după 4 ani şi jumătate de fotografiat, fără nicio şcoală sau îndrumare, doar pe puterile tale, că ai intrat în atenţia editorilor uneia dintre cele mai prestigioase reviste din lume, mi-a conferit un sentiment de relaxare. Sunt pe un drum bun.
Apoi a urmat întrebarea retorică firească, dacă fotografia mea are ce să caute în paginile unei reviste cu un tiraj de peste 5 milioane de exemplare. Răspunsul a venit repede, recitind ceea ce a scris Lynn Johnson, fotograf al Naţional Geographic şi triplă laureată a World Press Photo, despre impresia lăsată de imagine: „Este un moment de durere născută din iubire, pierdere şi amintire. Suferinţa lor îi apleacă, literalmente, spre copilul pe care l-au iubit. Asemenea momente sunt sfâşietoare când le trăieşti, îţi schimbă viaţa când le eşti martor şi sunt esenţiale de privit de către noi toţi, din perspectiva naturii noastre umane comune”.
Apoi am fost preluat de către Jeremy Berlin, editor at National Geographic Magazine, cu care am schimbat 11 mailuri. Vă redau câteva dintre întrebările pe care mi le-a pus:
1. Where exactly were you when you took this picture? (Unde te aflai mai exact când ai realizat această fotografie?)
2. When exactly did you take it? (Când ai realizat această imagine?)
3. What exactly does it show? Please describe for me everything that’s visible in the frame. (Ce ne prezintă această fotografie? Descrie-mi te rog tot ceea ce apare în cadru.)
4. How/why did you decide to take this photograph? (Ce te-a făcut să apeși butonul declanșator?)
5. Did you face any challenges or obstacles in creating this image? (Te-ai lovit de anumite obstacole sau probleme pentru realizarea acestei imagini?)
6. How long have you been doing photography? (De când faci fotografie?)
7. Is there anything else you can tell me about this picture that I could share with our readers? (Mai e ceva ce ai putea să îmi povestești despre această fotografie pentru a împărtăși cu cititorii noștri?)
Sincer să fiu, unora nu le-am înţeles relevanţa pentru publicarea în revistă. Am priceput însă că vor să-şi facă o părere mai amplă despre omul din spatele aparatului foto şi am răspuns la toate cum am putut mai bine. Însă surpriza a venit în clipa în care mi-a scris Robin Palmer, Editorial Resercher, cu care am corespondat preţ de alte nouă mailuri. Acesta din urmă m-a întrebat, după câteva săptămâni bune de la ultima discuţie cu Jeremy, cam aceleaşi lucruri, fapt care mi s-a părut puţin bizar. Şi atunci m-a izbit. În iunie 2010, versiunea românească a National Geographic publica un text în care îşi cerea scuze cititorilor pentru faptul că două dintre imaginile de la rubrica Your Shot se dovediseră, în urma analizelor, fotografii compozite. Acum, după patru ani, probabil că acesta e motivul pentru care se cere şi RAW-ul, şi pentru care există atâtea întrebări.
După o lună, în care am încercat să nu mă gândesc la posibilitatea de a fi publicat în revistă, a venit şi mailul pe care-l aşteptam. „Your photograph is currently scheduled to be published in the September 2014 issue of the magazine”. M-a surprins, deşi nu ar fi trebuit, şi profesionalismul unei reviste de afară, care, cu patru luni înainte de deadline, se asigura că are tot ce-i trebuie pentru că fotografia să fie gata de publicat.
După o săptămână de la ieşirea pe piaţă a numărului pe septembrie, mi-a sosit şi coletul de la National Geographic, care conţinea felicitările de rigoare şi un număr al revistei. După patru luni de fierbere la foc mic, nu credeam că o să mai resimt emoţie în clipa în care o să-mi văd fotografia pe hârtia lucioasă. Însă, răsfoind revista, am aflat ceva nou. Întâmplarea face ca în același număr să existe două articole ilustrate cu imagini de către doi dintre fotografii mari contemporani pe care să îi admir: James Nachtwey şi Alex Majoli, ambii câştigători la World Press Photo. Abia atunci bucuria a fost completă.
Apoi au urmat câteva interviuri, în presa online şi la radio, pentru care le mulţumesc celor care au dorit să ştie mai multe despre proiectul Văcăreşti. Fiind vorba despre o fotografie cu rromi, nu m-am aşteptat să facă prea multă vâlvă, aşa că am apreciat cu atât mai mult invitaţiile primite din mass-media. De asemenea, le mulţumesc şi celor care au reuşit să aprecieze cadrul în sine, şi au empatizat cu durerea prin care au trecut acei oameni.
Pași către publicarea în National Geographic
Pentru că mai mulţi dintre voi m-au întrebat despre drumul fotografiei mele spre paginile ediţiei tipărite americane a revistei National Geographic, iată câteva indicii şi sugestii:
Primul pas: Toată lumea poate posta online, fără costuri şi fără preselecţie, la rubrica Your Shot, pe platforma http://yourshot.nationalgeographic.com/. Aici, fotografi din toată lumea uploadeaza zilnic în jur de 1,3 milioane de imagini, după cum susţin cei de la National Geographic.
Al doilea pas: Dintre fotografiile înscrise la Your Shot, editorii site-ului aleg zilnic, de luni până vineri, 12 cadre care vor apărea în rubrica “Daily Dozen”.
Aş recomanda atenţie la thumbnail-ul pe care-l are poza uploadată, pentru că, de multe ori, acesta e important, având în vedere că editorii nu pot deschide toate cadrele ca să le vadă mari, întregi (“However, our Daily Dozen editors do not look at all 1.3 million photos on the site each day”). Nu postaţi imagini vinerea, ţinând cont că sâmbătă şi duminica se vor mai uploada extrem de multe, iar luni, când editorii se vor uita pste pozele strânse pe site, vor trebui să aleagă dintre mult mai multe decât ar face-o de marţi până vineri. Ţinând cont de numărul foarte mare de fotografii înscrise, alegerea imaginii tale în cele 12 e un pas foarte important.
Al treilea pas: Din aceste 12 fotografii editorii aleg una, la intervale diferite, care devine „Photo of the day”. Imaginile din această categorie au o şi mai mare expunere, iar fotografii sunt, din câte mi-am dat seama, urmăriţi mai atent de editorii site-ului National Geographic.
Al patrulea pas: Dacă pe site mai pot scăpa şi cadre nu foarte reuşite, poate pentru încurajarea tuturor, una dintre condiţiile ca o fotografie să intre în revista este aceea că trebuie să fie remarcat de unul dintre fotografii care colaborează cu publicaţia sau editorii importanţi ai ediţiei tipărite. Baftă tuturor!
Text și foto de Cristian Munteanu
Născut în 1978, 23 decembrie
Studii: Facultatea de Litere “Hyperion”
Fotografiază din 2010
Expoziţii: “Versus, dar împreună” – Negreşti Oas 2013, 2014, Salonul Fotografului Român 2014, World Street Photography, “Street Views á-Priori” – Bucureşti 2013 Premii: Menţiune Sony World Photo Awards 2013, 2014
Apariţii în reviste: Naţional Geographic Magazine, Mediafax Foto – Best of 2013, Photo Magazine, Lenscratch, Art Photo Feature Magazine, Internaţional Street Photographer, Black & White Street Book, Lens Folio, Foto 4All, Bucureştiul meu drag
Colaborator Mediafax Foto din 2014.
2 comentarii
O performanță fantastică. Te felicit încă o dată! Uluitoare profesionalismul și modul de operare al celor de la NG.
Multumesc.