Sigma 35mm f/1.4 Art – de la peisaj la portret
Pentru fotografii care preferă calitatea optică superioară a obiectivelor fixe și rapiditatea acestora, au existat întotdeauna câteva lungimi focale de bază. Există un fel de ”sfântă treime” a prime-urilor și anume 35mm, 50mm și 85mm. Fiecare lungime focală cu aplicațiile ei și desigur, orice fotograf care utilizează prime-uri ar trebui să aibă aceste trei … sfinte sticle.
Într-un articol anterior am evaluat în detaliu calitățile excelentului Sigma 50mm f/1.4 Art. De data aceasta, protagonistul va fi Sigma 35mm f/1.4 Art. Pentru că seria Art de la Sigma merită toată atenția. Și mai ales pentru că 35mm este o lungime focală specială. Dacă ar fi să-mi aleg un singur obiectiv care să fie un fel de jack of all trades, bun la toate, aș alege un 35mm. Este lungimea focală care pe un full frame îți permite să faci portrete, acțiune, peisaje, panorame, absolut orice. Nu este atât de wide încât să ai distorsiuni de perspectivă urâte, cum ai păți la un 21mm, nu este nici tele să comprime scena excesiv. Este un panaceu universal și dacă ai un 35mm și mai este și f/1.4, poți să te duci la studio, la munte, la nuntă și la concert în aceeași zi. Pur și simplu ador perspectiva oferită de un 35 rapid, este lungimea focală perfectă pentru mine.
Și ce avem în această gamă? Dacă este să discutăm despre maximul de calitate optică, alegerile nu sunt chiar puține. Canon și Nikon au fiecare câte un 35mm f/1.4, excelente de altfel, Zeiss oferă un 35mm f/1.4 și un 35mm f/2 (ultimul ocupând un loc de cinste în geanta mea) și, bineînțeles – Sigma Art. După cum deja ne-am obișnuit, 35-ul de la Sigma este mai ieftin decât cele ale concurenței. Întrebarea se pune: face față calității celorlalte? Pentru a afla, am avut la dispoziție câteva zile, un Canon 5D Mark II și un Nikon Df și câte un Sigma 35mm f/1.4 Art pentru fiecare montură.
1. Construcția
– 13 elemente în 11 grupuri
– apertură f/1.4 – f/16, 9 lame rotunjite
– diametru filtru 67mm
– distanța minimă de focus: 30 cm
– autofocus: Hypersonic Motor (HSM)
– greutate: 665 grame.
Construcția este foarte asemănătoare cu 50mm f/1.4 Art despre care am vorbit într-un articol anterior. Și evident este foarte bună, fiind construit din metal în majoritate. Și aici găsim materialul TSC (Thermally Stable Composite) și într-adevăr obiectivul se comportă neutru la diferențe de temperatură de 20-30 de grade. Focusul a funcționat, mișcarea inelului nu a părut îngreunată chiar și în mijlocul viscolului.
2. Sharpness
Având în vedere istoria gamei Art, aveam așteptări mari și de la acest obiectiv. Și mi-au fost confirmate pe deplin. Sigma 35mm f/1.4 Art este cel puțin la fel de sharp ca și cel mai sharp 35mm, fie el Zeiss, Canon sau Nikon. Este marginal mai sharp decât Zeiss-ul meu 35mm f/2, pe aproape toată plaja de aperturi. Ce este mai frumos este că sharpness-ul începe fix de la f/1.4. După cum se poate vedea și în exemple și în crop-urile 100%, nu e nimic de reproșat la acest capitol. Peste f/11 difracția începe să-și spună cuvântul și claritatea scade, dar nu am avut nici un fel de probleme în a fotografia la f/16 – imaginile sunt perfect utilizabile.
(crop 100%)
3. Bokeh
Acest aspect este aș spune 80% tehnic și 20% subiectiv. Din punctul meu de vedere, bokeh-ul 35-ului Art este mai bun decât al 50-ului Art. La orice distanță față de subiect, am fost plăcut impresionat de ”crema” creată atât în fața cât și în spatele câmpului de focus. Și din această cauză, Sigma 35mm f/1.4 Art lasă loc liber creativității – și este unul din motivele puternice pentru care 35mm este cea mai interesantă lungime focală pentru mine. Poți fotografia subiectul în relativ closeup fără distorsiuni și background-ul poate cuprinde mult mai multă scenă decât ar fi posibil la un 50mm sau 85mm.
Cuplat cu senzorul excelent la valori ISO mari al Nikonului Df, 35mm Art devine instrumentul perfect de lucru în condiții de iluminare scăzută. Ceea ce înseamnă că poți fotografia în semiobscuritate la f/1.4 și iso 6400 fără nici o problemă.
4. Aberații cromatice
Și aici seamănă cu ”fratele mai mare”, 50mm f/1.4 Art. Stă excelent la acest capitol, după cum se vede din imaginea exemplu în care am comparat cu Zeiss Distagon 35mm f/2 ZE. Am punctat cu săgeți câteva din zonele unde apar aberații cromatice la Zeiss și după cum se vede, imaginea produsă de Sigma 35mm f/1.4 Art este mult mai curată. De asemenea, am observat că stă mai bine și la aberații cromatice longitudinale (bokeh fringing) decât 50-ul Art.
5. Autofocus
Aveam ceva emoții aici pentru că obiectivele au fost cele demo, nu le-am putut alege eu personal. Dar varianta pe montură Canon a mers perfect fără nici o ajustare, iar cea pe montură Nikon a avut nevoie de microadjustment, după care a funcționat consistent.
Autofocusul este foarte rapid. Cursa este destul de scurtă și asta se traduce în timpi extrem de mici de obținere a focusului. Asta recomandă 35-ul Art ca obiectiv de acțiune, de exemplu la fotografia de eveniment unde nu îți permiți să ratezi momente unice. Am pus Sigma 35mm și pe un Canon 5D Mark III și sistemul superior de autofocus al acestuia combinat cu rapiditatea obiectivului testat au dat rezultate excelente de fiecare dată.
6. Vignetting
Nimic deosebit de notat aici, există vignetting, dar mai puțin decât la Zeiss-ul 35mm f/2 de exemplu și oricum este ușor corectabil în Lightroom sau în Camera Raw în Photoshop.
7. Culori, contrast
Sigma 35mm f/1.4 Art produce culori frumoase, naturale. De asemenea, separația între tonuri este de o asemenea natură încât lasă loc suficient de prelucrare. Trebuie să tragi extrem de mult de o imagine să ajungi cu ea la efecte de posterizare sau banding. Calitatea sticlei din compoziția elementelor își spune cuvântul.
8. Distorsiuni
Cifrele date de diverse teste tehnice online arată o distorsiune de 0.9%, ceea ce este extrem de redus pentru un obiectiv wide. Experiența în utilizare mi-a confirmat aceasta, activând corecția obiectivului în Lightroom, colțurile imaginii abia se mișcă. De asemenea, distorsiunea de perspectivă este relativ redusă, ceea ce face posibilă încadrarea unei persoane aproape oriunde în cadru, fără teama că o să aibă capul ca un alien dacă se află în marginea imaginii.
9. Experiența în utilizare
Sigma 35mm f/1.4 Art este un obiectiv excepțional. Chiar nu am reușit să-i găsesc vreo hibă și poate nici nu există – poate doar neșansa de a nimeri un exemplar care nu focusează bine. În cazul meu ambele obiective s-au comportat consistent fără reproș. Focusul se face practic instantaneu și sharpness-ul încă de la f/1.4 împreună cu bokeh-ul cremos fac din acest obiectiv un instrument al creativității, pe care te poți baza în orice moment. Este destul ușor, construit din materiale de foarte bună calitate și dă impresia că va dura o viață. Nu este izolat contra intemperiilor, dar nu a avut nici o problemă în a funcționa la -15 grade în viscol la munte.
Fotografii realizate cu Canon 5D mkII:
Fotografii realizate cu Nikon Df:
Concluzie:
Sigma nu se dezminte. Încă un prime rapid Art de o calitate incontestabilă. Aș recomanda acest obiectiv unui prieten, având în vedere oferta destul de bogată și competitivă în această lungime focală? Absolut da. Pentru că la acest preț nu veți putea găsi calitate mai bună. Este aproximativ același preț cu credinciosul meu Zeiss Distagon f/2 ZE. Dar Sigma are autofocus și este f/1.4.
Un articol și fotografii de Cătălin Petolea.
În raportul preț / calitate Sigma continuă să conducă detașat.