Un vis myanmarez – cu Canon 600D

Se spune că cei care își doresc morțis să călătorească sunt însuflețiți de un măreț înțeles al vieții, de o sete, de o nevoie de cunoaștere. Da, suntem călători. Prin definiție.
Am călătorit cât de mult am putut, făcând slalom printre prea puținele zile de concediu de pe vremea joburilor din corporații sau printre numeroasele activități dezvoltate în ultimii ani. Nu am pe atât de multe destinații bifate pe cât mi-aș fi dorit dar am multe experiențe, multe trăiri, multe aventuri ce mi-au arătat că e atât de simplu să îndrăznești să fii liber, independent și să ajungi să nu renunți la vise. Tocmai din această dorință iubesc să călătoresc. Micile mele expediții mi-au fost continuarea firescă a multelor rânduri parcurse până acum despre unele dintre marile civilizații sau religii ale lumii.
Călătoriile, experiențele în sine, la fel ca scrisul, vorbesc despre mine, despre căutările mele. Chiar dacă nu călătoria reprezintă adevăratul sens al vieții, ea reprezintă totuși un frumos simbol al regăsirii, căci, în definitiv, cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înșine.
Povestea de față ne poartă într-o țară prea puțin cunoscută, o țară cu o poveste aparte. Necunoscutul a atras întotdeauna călătorii temerari și ne place să credem că ne numărăm printre ei, de vreme ce tărâmurile puţin umblate sunt cele care ne satură pe deplin pofta de cunoaştere. Mai sunt puţine locuri pe Pământ, dintre cele la îndemâna exploratorului amator, care să nu fi fost cucerite şi transformate în colonii pentru cotropitorii cunoscuţi şi sub numele de turişti.
Încă din toamna anului trecut, de când ne-a încolțit în suflet ideea de a ajunge în această țară, am avut în minte dorința de a transmite mai departe experiențele pe care le vom avea aici. Pasiunile noastre pentru fotografie şi scris, alăturate acestui tărâm atât de ademenitor, au dat naştere unui proiect menit să împărtăşească cu voi experienţa vizuală şi emoţională a unei călătorii de suflet, o călătorie cât o lecție de viață. Mica noastră expediție în Myanmar, numit până nu demult Birmania, sau locul acela din inima Asiei de care foarte puțini au auzit până acum, a avut loc în martie a.c. și a durat trei săptămâni pline.

Motivul alegerii noastre a fost unicitatea locului – în sud-estul Asiei, izolat de lume vreme de jumătate de secol, cu oameni de o rară nobleţe, păstrători de tradiţii, cu o diversitate de etnii, religii şi obiceiuri, inedite în restul Asiei. Greu sau deloc accesibil străinilor până în 2010, Myanmarul se lasă explorat acum şi bucură căutătorul de autentic cu tradiţii vechi și bogate, cu orașe-capitale ale vechilor regate păstrate aproape intacte de mii de ani, cu o bogăție culturală și religioasă greu de găsit în alt colț al lumii. Lipsa infrastructurii, caracterul ambiguu al permiselor speciale, costurile aferente sunt tot atâtea inconveniente care nu-i descurajează pe cei dornici să descopere comorile de cultură și civilizație păstrate încă intacte de etniile variate ce trăiesc acolo.

Chipurile tatuate ale femeilor ce vieţuiesc pe dealurile din provincia Chin – reprezentante ale ultimelor generații ce păstrează tradiția, precum și serenitatea lacului Inle, tulburată acum doar de pescarii ce vâslesc acrobatic cu picioarele prin grădinile lacustre de legume, câmpul scăldat în luminii incredibile al Baganului sau experiențele din satele izolate, sunt doar câteva semne ale trecutului ce riscă să dispară sau să se transforme.

În acest moment, capturarea în cuvinte și pe senzorul fotografic a micilor şi marilor minuni birmaneze, va avea – într-un viitor nu foarte îndepărtat – o nebănuită valoare documentară. Acum este momentul pentru a le surprinde cu ochii curioşi şi neminţitori ai camerelor foto și pentru a le aşterne pe hârtie iar gândurile noastre să fie surse de inspirație pentru cei ce gândesc ca noi. Sunt multe de spus, multe de arătat iar cadrul de față nu permite o dezvoltare a acestui subiect așa cum merită el. Tocmai de acea, povestea acestor locuri dar și multe alte povestiri interesante vor fi paginile unui album fotografic, imagini ale unei expoziții foto itinerante și rânduri pe foile unui jurnal de călătorie. O experiență într-o lume nedezvăluită încă pe de-a întregul, care își uimește de secole oaspeții cu minunile ei.

Imagini realizate cu Canon 600D

Vă invit să urmăriți toată această experiență pe pagina noastră de facebook sau pe site-ul oficial, unde vom posta regulat gânduri și imagini din aceste locuri pline de inspirație.
Mulțumiri F64 pentru aparatul foto Canon 600D, obiectivul Tamron 18-270mm, obiectivul Canon 35mm f/2 și kitul de lentile pentru telefonul mobil Muvit, cu care am realizat mare parte dintre fotografii.

Foto/text: Ionuț Trandafirescu – Grupul Filos