In vizita la F64

“De ce?” este întrebarea pe care mi-am pus-o când am aflat că am câştigat la concursul aniversar de 64.000 de like-uri pe Facebook. Nu prea m-au atras niciodată concursurile, de asta poate nici nu am câştigat, dar pasiunea mea pentru fotografie şi respectul pe care îl port pentru F64 m-au împins să mă bag de data asta la acest concurs F64. Şi uite că am câştigat. Recunosc că a fost destul de simplu să scriu de ce îmi place F64. Din 2005 îi cunosc, atunci când am făcut prima comandă, fiind ajutat de Cristi Uba, cu care am devenit prieten între timp. Mesajul de la Kiko m-a surprins, chiar uitasem de concurs: eu sunt câştigătorul turului oficial prin toate colţurile celor trei sedii F64. 

 

Oamenii din spatele conceptului F64 sunt absolut geniali. Gândiţi-vă că am stat mai mult de şase ore împreună cu ei. Sediul din Vigilenţei a fost primul sediu pe care l-am vizitat, un loc pe unde n-am mai trecut de mult de când showroom-ul s-a mutat. Aici am revăzut prieteni pe care nu i-am mai întâlnit de ceva timp. Bineînţeles că am observat schimbările care s-au făcut în timp: în loc de spaţiul unde erau expuse genţile şi stativele, acum este biroul de HR. Gaşca de la Marketing, din mansardă, mi-a plăcut tare mult: veselie, culori pe pereţi şi 

gânduri măreţe pentru “Black Friday”. În ziua turului m-am întâlnit şi cu managerii, cu care am schimbat câteva vorbe despre punctul în comun pe care îl aveam toţi cei prezenţi acolo: fotografia. Împreună am ajuns la concretizarea unei idei comune frumoase pe care sperăm să o punem în practică într-un timp cât mai scurt.

 

Încet, încet am ajuns şi la sediul din Bucovinei, unde se află service-ul. Acolo i-am cunoscut pe cei care împachetează perfect coletele pe care noi toţi le aşteptăm cu nerăbdare. Am ajuns să discut cu amicii de la departamentul de comenzi online şi despre biciclete şi am să vă spun şi de ce: când am pătruns la ei în birou, acesta era plin de fotografii “pe două roţi”. 

 

În Unirii totul era familiar. O dorinţă avută de mine a fost să pregătesc o comandă pentru că eram fascinat de rapiditatea cu care băieţii din depozit reuşeau să o pregătească şi să o trimită cu liftul la Departamentul de probe. O altă dorinţă a mea a fost să prepar o espresso şi un Latte machiato în cafeneaua pe care o frecventez des cu prietenii mei. După nebunia creată la pregătirea preparatelor, am făcut o pauză în care am savurat cu plăcere cafaua făcută chiar de mine. 

 

Am rămas impresionat de vitalitatea, profesionalismul şi spiritul energic de care dă dovadă echipa F64. Le mulţumesc tuturor celor pe care i-am vizitat pentru tot, în special lui Kiko şi lui Vlad.

 

de Florin Rotaru