• Despre noi
  • Cursuri
    Tura foto wildlife urban în Delta Văcărești, cu Dragoş Stoica

    Tura foto wildlife urban în Delta Văcărești, cu Dragoş Stoica

    750lei 650lei
    Vezi detalii

    Cursuri Online

    Vezi toate cursurile

    Cursuri Offline

    Vezi toate cursurile
  • Biblioteca virtuala
  • Evenimente
  • Traineri
  • Contact
    Ai întrebări?

    (021) 270 00 50
    academia@f64studio.ro

    Cart

    0
    Academia F64
    • Despre noi
    • Cursuri
      Tura foto wildlife urban în Delta Văcărești, cu Dragoş Stoica

      Tura foto wildlife urban în Delta Văcărești, cu Dragoş Stoica

      750lei 650lei
      Vezi detalii

      Cursuri Online

      Vezi toate cursurile

      Cursuri Offline

      Vezi toate cursurile
    • Biblioteca virtuala
    • Evenimente
    • Traineri
    • Contact

      Editorial

      • Acasă
      • Blog
      • Editorial
      • Din istoria fotografiei românești: Gheorghe Lăzăroiu și Angélika Bertha Kauffmann

      Din istoria fotografiei românești: Gheorghe Lăzăroiu și Angélika Bertha Kauffmann

      • Postat de fabianbalint
      • Categorii Editorial, Fotografii emblematice, Pasonionati-foto delight, Pro - foto delight
      • Data 16 ianuarie 2017
      • Comentarii 1 comentariu

       Povesteam într-un articol precedent despre istoria care nu a fost mereu blândă, mai ales când vine vorba de artă, de conservarea și transmiterea ei mai departe.

      Continuăm astăzi cu alți doi fotografi despre care știm prea puține, dar care cu siguranță marcheaza istoria fotografiei românești: Gheorghe Lăzăroiu și Angelika Bertha Kauffmann.

      Gheorghe Lăzăroiu – un maestru al fotografiei alb-negru

      istoria fotografiei românești
      Gheorghe Lăzăroiu
      A debutat în 1962 cu un Zenit 4, fotografiindu-și familia. Laboratorul său improvizat l-a înghesuit în modestul său apartament situat în fundul unei curţi din vechiul oraş Sibiu. Nu s-a îndoit că pasiunea pentru fotografie îl va însoţi până în ultimul moment al vieţii sale.

       

      În epoca acum apusă, existau prea puține cărți și reviste de fotografie, despre tehnică etc. Din acest motiv posibilitățile de formare profesională erau foarte reduse. Totuși, Lăzăroiu nu-și dorea să câștige din fotografie, obișnuit să trăiască modest din 1954 până în 1990 din salariul său de profesor sau jurnalist, într-o perioadă politică nefavorabilă.

       

      În 2003 el plătea din pensia sa mizeră câţiva lei pentru a cumpăra timbre poştale ca să le răspundă participanţilor la concursul internaţional de la Sibiu, concurs găzduit de FIAP unde el avea un titlu onorific. De asemenea, Gheorghe Lăzăroiu a obținut cam 1400 de premii internaționale, medalii care proveneau de pe toate continentele: AFIAP, EFIAP, PSA, EPSG. Sertarele sale erau pline.

       

      Îl pasiona lucrul în laborator și a experimentat destul de mult cu procedeele de solarizare și cele colaj. Obișnuia să uite de mâncare, dar niciodată de țigara care, i-a pus într-un final, capac.
      Imaginile sale, indiferent de tipul de fotografie abordat: peisaj, portret sau natură moartă, se transformau întotdeauna într-o metaforă sau într-un eseu poetic.

       

      Din anii ’80 a utilizat aparatul Pentacon Six TL. Prefera filmul lat, suprapunerile şi imaginile de tip high key. În 1995 răspundea la chestionarul domnului Auer utilizând vechea sa maşină de scris care i-a servit foarte mult și bine.

       

      A intrat inclusiv în „Enciclopedia internaţională a fotografilor din 1839 până în zilele noastre”. În 2004, datorită susţinerii Cercului de Acţiune Culturală şi Europeană de la Bordeaux, PTT au editat un timbru de 0.50 euro cu una dintre imaginile sale favorite: “Un grand merci”.

       

      Din păcate operele sale nu s-au bucurat de conservarea necesară din partea moștenitorilor și a autorităților locale, care ar fi putut reține o parte în muzeele orașului, dar ele se regăsesc în colecțiile Muzeului de Fotografie din Istanbul, la Camera Club din Linz, la Photo Club din Letini – Italia şi în alte douăzeci de cluburi asiatice de fotografie.

      Se pare că ar fi fost membrul asociaţiei „Image Sans Frontière”. Fără îndoială, se găsesc imagini şi la Rambouillet, oraş care l-a impresionat.

      Angélika Bertha Kauffmann o fotografă a plajei

      istoria fotografiei românești

      S-a născut în Sibiu (1860), făcându-și ucenicia în atelierul de pe strada Heltauergasse (acum Bălcescu), care aparținea Kamillei Asboth. Kauffman făcea parte din minoritatea puternică de limbă germană care popula această parte a imperiului austro-ungar explicându-se astfel, instalarea ulterioară a sa în Germania.

      Aflăm din mai multe scrisori trimise între membrii familiei, documente de publicitate, plicuri, învelitoare de fotografii propriul atelier al Angelikăi, strategic plasat la marginea plajelor din insula Rugend, peninsula Jasmund, regiunea Meckenburg, Germania, în 1902.
       

      În 1906 o găsim în stațiunea balneară, pe bulevardul Garibaldi din San Rémo, Italia, lângă granița franceză – urmată de reîntoarcerea sa în Germania (de data aceasta în Berlin), în 1910, unde a mai trăit până în 1938.

      Bazându-ne pe cele câteva imagini care au revenit în Sibiu, se observă cu ușurință că prioritatea Angelikăi era de ordin profesional, înregistrarea pe peliculă în mediul comercial promițător din stațiunile balneare din Germania sau din Italia. Fără îndoială, Angelika s-a întreţinut din meseria sa de fotograf – artizan, surprinzând barcangii, plaje și palmieri, costume de baie, portrete în atelier și multe alte amintiri plăcute.
       

      Munca fotografului de plajă îmi aduce aminte de fotograful ambulant care în anii 1920, pe bulevardul des Anglais, poate şi pe lângă St Malo practica această meserie pentru a depăşi o perioadă personală dificilă. Acest fotograf român se numea Panait Istrati, scriitor pe care Romain Rolland l-a comparat cu un Gorki balcanic şi căruia i-a prefaţat primul roman “Kyra Kyralina”.

      Cariera Angelikăi a mers spre fotografia nud, care, dacă în ziua de astăzi este în continuare considerată tabu, atunci venea ca o adevărată revoluție a gândirii și o formă rebeliune. Fotografa și-a  dedicat o parte din timpul său și editării cărților poștale.
       

      Nu se știe în ce circumstanțe a ajuns aceasta în Africa, dar întrebarea rămâne, fiindcă există imagini foarte bine conservate de către familie ilustrând oamenii de acolo.

       

      istoria fotografiei românești

       

      Kauffmann a fotografiat și meșteșugarii care se desfăşurau pe stradă, fără să aibă tenacitatea lui Atget însă, (Eugène Atget a fost un fotograf francez cunoscut pentru fotografiile sale care constituie documente pentru arhitectura şi scenele străzii din Paris). A fotografiat vapoare la sosirea întâmplătoare în porturile din apropierea staţiunilor balneare, a folosit cianotipul, un procedeu care a fost foarte folosit la sfârşitul secolului XIX, datorită prețului scăzut și faptului că era simplu de folosit.

       

      Inspirat din Studio-Plus.fr (articol scris de Louis Guermond)
      Traducere – dr.ing. Floriana Filip

      Etichetă:alb-negru, angelika kauffmann, fotografia nud, fotografia pe plaja, fotografie, gheorghe lazarescu, istoria fotografiei romanesti, istorie, romania

      • Acțiune:
      autor avatar
      fabianbalint

      Postarea anterioară

      Top fotografii de iarnă din 6 ianuarie și până în prezent
      16 ianuarie 2017

      Următoarea postare

      Fotograf român în finala "2016 Image of the year" - Alex Conu
      17 ianuarie 2017

      Alte recomandări pentru tine

      demo_image
      Ce trebuie să știi dacă te îndrăgostești de un fotograf
      3 februarie, 2020
      demo_image
      Vezi ce îți rezervă astrele de Ziua Internațională a Fotografiei
      17 august, 2019
      demo_image
      Nikon D750 – impresii și povești în fotografii
      11 aprilie, 2017

        1 comentariu

      1. Cornel Comici
        18 ianuarie 2017
        Răspunde

        Minunat,aceste lucruri trebuiesc cunoscute și de tinerii fotografi.

      Lasă-ne un comentariu Anulează răspunsul

      Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

      Caută

      021.270.00.50
      academia@f64studio.ro

      021.270.00.50
      academia@f64studio.ro
      Facebook-f Instagram Twitter Youtube Linkedin

      F64 Studio

      Cursuri

      Evenimente

      Magazin F64

      Închirieri

      Printing

      Blog

      Concurs

      Suport

      Contul meu

      Contact

      Suport clienți

      Devino trainer

      FAQs

      Cariere F64

       

      Utile

      Despre noi

      Termeni și condiții

      Prelucrarea datelor

      Cookies

      ANPC

      ODR

       

      Copyright F64.ro © 2021 SAL SOL

      Loghează-te

      15 − 6 =

      Ti-ai pierdut parola?

      Autentificare cu F64.ro

      Nu ești încă membru? Înregistrează-te acum

      Înregistrează un nou cont

      one + fifteen =

      Ești membru? Loghează-te