Panasonic GH4 – Primul Mirrorless 4K în test

Panasonic GH4 a fost lansat oficial în luna februarie a acestui an şi a reprezentat, la vremea respectivă, primul mirrorless cu funcţie de filmare 4K de pe piaţă. A “spart gheaţa” într-un domeniu în plină ascensiune. A ajuns destul de greu în România, iar acum am avut ocazia să îl testăm în amănunt. Cum se descurcă şi cât de performant este noul flagship Panasonic, aflăm în continuare!

Specificaţii tehnice pe scurt:

Iată care sunt, pe scurt, specificaţiile tehnice ale lui Panasonic GH4:
Senzor CMOS Micro 4/3 (factor crop 2x)
Rezoluţie 16,1 megapixeli
Înregistrare JPEG, RAW
49 puncte AF
ISO 100-25.600
Filmare Cinema 4K 4096×2160 24 / 30p, 100Mbps IPB
Filmare Full HD 1080p max 200Mbps ALL-Intra  sau 100Mbps IPB, max 96fps
Format video MOV, MP4, AVCHD Progressive sau AVCHD
Bitrate maxim 200Mbps (Full HD), 100Mbps 4K
Vizor electronic cu 2,3 milioane pixeli
LCD rabatabil, touch screen, cu diagonală de 3 inch
Procesor Quad Core Venus Engine
Autofocus în 0,07 secunde (minim)
Fotografiere în rafală cu până la 12 cadre pe secundă (buffer 100 cadre JPEG / 40 RAW)

Considerente generale

Panasonic GH4 include un nou senzor CMOS Micro 4/3 de 16 megapixeli şi, deşi la exterior este similar modelului anterior Panasonic GH3 (review), în interior electronica aparatului a fost reproiectată şi optimizată pentru a putea filma la rezoluţie 4K fără a se încălzi excesiv. Gh4 devine astfel primul aparat foto mirrorless capabil să înregistreze video la rezoluţie 4K la standarde profesionale.

Pentru cei care vor să surprindă fotografii, GH4 poate înregistra atât în format JPEG cât şi RAW, cu autofocus în 0,07 secunde (49 puncte AF) şi cu până la 12 cadre pe secundă (buffer de 100 cadre JPEG / 40 RAW) şi timpi de expunere de până la 1/8000.
Procesorul este de tip Quad Core Venus Engine, utilizat în premieră pe un astfel de aparat, iar viteza de scriere pe cardurile de memorie SD a fost îmbunătăţită prin utilizarea standardului UHS (GH4 este al doilea aparat care adopta acest standard după noul Fuji X-T1).
Din punct de vedere al construcţiei bodyului, Panasonic GH4 are dimensiuni apropiate de un Canon 70D, un DSLR din gama mid-level. Da, este mai mare şi mai greu decât te-ai aştepta de la un mirrorless. Totuşi, să vedem şi aspectele pozitive ale unei astfel de dimensiuni: aparatul stă foarte bine în mâna, este solid şi construit din materiale de calitate. În plus, nu mai puţin de şase butoane “custom” îşi fac simţită prezenţa pe body şi mai ales în meniu, acolo unde pot fi setate funcţiile fiecărui buton în parte. Este o caracteristică pe care am apreciat-o şi în review-ul lui GH3 acum un an şi pe care trebuie să o menţionez şi aici: GH4 este de departe cel mai “customizabil” aparat foto din această clasă, depăşind din acest punct de vedere chiar şi unii rivali DSLR.

În partea de sus a body-ului două rotiţe de selecţie stabilesc atât modul de lucru (Auto/P/A/S/M sau scene presetate) cât şi modul de fotografiere: cadru cu cadru, rafală, declanşare temporizată etc. Nu lipseşte nici patina pentru blitz extern şi nici blitzul pop-up integrat (număr de ghid 11) iar în dreapta şi în stânga blitzului există microfoane pentru înregistrarea sunetului pe două canale (stereo). Lângă declanşator există prima rotiţă de slectie (pentru diafragmă, în modul Manual sau Prioritate de Diafragmă) dar şi trei butoane pentru accesul rapid la parametrii importanţi: balans de alb, ISO şi compensarea expunerii.

Partea din spate a body-ului este ocupată în proporţie de 60% de ecranul LCD rabatabil, mulţi-touch, dar şi de vizorul electronic de mari dimensiuni. Vizorul OLED se vede bine, nu are lag sesizabil şi este unul din cele mai reuşite pe care le-am întâlnit până acum pe un mirrolress. Deşi ecranul OLED din vizor se vede bine, pierde puţin la capitolul optică, care de multe ori îţi lasă impresia că nu priveşti o imagine perfect clară, chiar şi după ajustarea dipotriei. În rest, tot spaţiul rămas liber în jurul vizorului şi al ecranului LCD este ocupat de butoane.
Toate imaginile cu Panasonic GH4 din test:

Meniurile

Accesul la meniu se poate face atât de pe ecranul LCD sensibil la atingere cât şi de pe butonul central “Menu” de pe spatele aparatului. Navigarea în meniu este facilă şi logică. GH4 are un meniu extins, care permite personalizarea funcţiilor de pe aproape toate butoanele (am mai amintit asta, dar este unul din aspectele care mă atrag cel mai mult la un astfel de aparat – libertatea de a seta butoanele şi accesul la funcţii după bunul plac) dar şi un pachet bogat de opţiuni în ceea ce priveşte parametrii de fotografiere şi port-procesare a imaginilor.
Sunt prezente şi celebrele filtre “art”, chiar cu câteva grade de customizare, poate înregistra şi imagini panoramice sau HDR şi – pentru avansaţi – funcţia Timelapse permite înregistrarea unui set de cadre la un interval prestabilit şi derularea lor într-o secvenţă animată, procesată tot de aparat, fără a apela la un laptop/PC.
Meniul este structurat logic, pe două categorii principale: Foto şi Video. Ambele funcţii ale aparatului abundă în setări, iar pe video am fost surprins plăcut de prezenţa unor funcţii avansate, cum ar fi Peaking Focus sau Zebra, şi ele customizabile.
Iată câteva imagaini cu meniul lui GH4, pentru a afla toate funcţiile şi setările disponibile (observaţi numărul mare de “capturi de ecran”, o consecinţă a numărului mare de funcţii şi posibilităţi de personalizare pe care le oferă GH4!):

Calitatea imaginilor şi sistemul autofocus

Din punct de vedere al calităţii imaginilor, Panasonic GH4 este la egalitate cu Olympus OM-D E-M1, probabil “rivalul său numărul 1″ în categoria mirrorless. În schimb, îl depăşeşte la calitatea înregistrărilor video. Sunt două aparate destul de diferite din punct de vedere al conceptului şi al modului de utilizare, dar similare din punct de vedere al calităţii imaginilor statice. Panasonic GH4 ar câştigatotuşi într-o confruntare directă, datorită modului video mai performant, dar pierde la capitolul design (un aspect subiectiv totuşi!) şi la capitolul dimensiuni (GH4 este mai voluminos şi mai greu).
Sistemul autofocus este rapid şi precis, nu ratează şi poate executa punerea la punct chiar şi în lumina slabă sau foarte slabă. Panasonic GH4 s-a descurcat excelent indiferent de condiţii. Nu am ce să îi reproşez la acest capitol.
La capitolul “temperatura de culoare” lucrurile stau bine dar puteau sta chiar şi mai bine. Mi-a plăcut modul cum lucrează colorimetrul integrat, care reuşeşte să seteze automat temperatura de culoare în aşa fel încât fotografiile să fie echilibrate, cu o cromatică bună în majoritatea
situaţiilor. Totuşi, nu am putut să nu observ o oarecare diferenţa între modul în care sunt redate imaginile pe ecranul LCD şi rezultatul final, privite pe monitor, din punct de vedere al temperaturii de culoare.

Testul ISO

Cum se descurcă Panasonic GH4 la valori ISO ridicate? Cum stă la capitolul “zgomot de imagine”? Surprinzător, se descurcă excelent, în ciuda senzorului mic. E cam la acelaşi nivel cu aparatele foto DSLR cu senzor APS-C actuale, din acest punct de vedere. Singură “bilă neagră” aici: GH4 are tendinţa de a aplica un filtru de reducere a zgomotului mult prea agresiv în imaginile trase la valori mai mari de ISO 1600. Dar soluţia este simplă: tras RAW şi redus zgomotul de imagine în postprocesare, după bunul plac.
Iată testul ISO. Imaginea originală şi crop 100% din toate cadrele trase la valori între ISO 200 (low nativ) şi 25.600 (maxim extins).

Crop 100%:

Filtre şi efecte speciale

Pentru cei “creativi”, în meniul lui Panasonic GH4 se regăsesc peste 14 filtre şi efecte speciale. De la Toy camera şi până la soft focus sau desaturare selectivă, filtrele şi efectele speciale care pot fi aplicate din meniul lui GH4 fără a apela la un program dedicat de prelucrare foto vă ajută să daţi frâu liber imaginaţiei. Iată câteva exemple cu filtrele disponibile în meniu:

Cum filmează Panasonic GH4?

Panasonic GH4 este capabil să înregistreze cu până la 200Mbps Full HD 1080p (ALL-Intră, max 96fps) sau 100Mbps 4K 30p (IPB), pe carduri UHS de mare viteză (deşi la o asemenea rezoluţie şi compresie, chiar şi un card de 64GB va fi neîncăpător…) şi, auxiliar, este disponibil fluxul video necomprimat, prin HDMI (fără limita de timp de înregistrare, inclusiv pentru 4K). Pentru noul Panasonic GH4 este comercializat separat şi un grip cu concetori audio-video profesional, încă o dovadă în plus a dedicării noului aparat către segmentul video, cu precădere pentru broadcasting sau cinematografie.

Teste video:

Filmări 4K, 3840x2160px, 80MB/s, 24P, AAC H.264




Flmari Full HD, 1980×1080, 20MB/s, 24P, AAC H.264

Autonomia acumulatorului

Din punct de vedere al autonomiei, Panasonic GH4 are un acumulator care îi asigură o durata de funcţionare extinsă. Am fost surprins când am reuşit să surprind peste 1000 de fotografii cu un singur acumulator, pe parcursul unei singure zile, iar la final bateria nu era descărcată complet. Cred că este mirrorless-ul cu cea mai bună autonomie de pe piaţă.
Wi-Fi şi NFC
Din punct de vedere al conectivităţii, GH4 include un modul Wi-Fi care asigura transferul wireless între aparat şi orice dispozitiv compatibil, inclusiv o tabletă sau un smartphone cu iOS sau Android.

Concluzii

Panasonic GH4 reuşeşte să impresioneze în mod plăcut. Chiar dacă este, la bază, un aparat de fotografiat, el va fi mai mult pe placul celor care vor să filmeze la rezoluţii mari. Avem multe mirrorless-uri performanţe pe piaţă, multe dintre ele la preţuri mult mai accesibile decât cel al lui Gh4. Dar, nici unul nu reuşeşte să ofere o funcţie de filmare la fel de bine pusă la punct că şi GH4, la “standarde” profesionale am putea spune.
Aşadar, întrebarea care se impune: de costă Panasonic GH4 cât un DSLR Full Frame? Răspunsul este simplu: pentru funcţia de filmare 4K. Panasonic GH4 este unul din (foarte) puţinele aparate cu preţul sub 2500 de euro care pot înregistra video 4K, cu ieşire necompresata prin HDMI, setări manuale şi funcţii pro (focus peaking, zebră etc). În plus, dimensiunile şi greutatea redusă dar şi compaitibilitatea cu o gama largă de obiective (inclusiv cu adaptoare dedicate pentru Micro 4/3) îl recomandă pentru situaţiile în care un aparat mai mare, mai voluminos nu ar putea fi utilizat (de exemplu, pentru filmări aeriene la rezoluţie 4K, utilizând o dronă…).

Bile albe:
Calitatea foarte a imaginilor până la ISO 800 inclusiv, gama dinamică extinsă
Focalizare rapidă şi precisă, 49 de puncte AF PDAF dispuse pe întreagă suprafaţă a cadrului
Filmare 4K, 30 fps, cu sunet stereo, funcţie Zebră, Peaking Focus, setă
ri manuale pe video (expunere, sunet)
Bitrate mare pentru înregistrarea video (100Mbps în 4K, şi până la 200Mbps în Full HD)
Ieşire video necompresata prin HDMI (4:2:2, 8 sau 10 biţi)
Funcţie slow motion (120fps) şi time-lapse (2fps)
Mod “Auto” versatil, multe filtre şi efecte speciale
Construcţie solidă, rezistent la intemperii (stropi de apă, nisip, praf etc)
Ecran rabatabil, mulţi-touch
Conectivitate WiFi rapidă şi uşor de configurat
Butoane personalizabile
Vizor electronic care se vede bine, fără lag, luminos, rezoluţie 2,3 milioane pixeli
Întârziere la declanşare insesizabilă
(Aproape) toate butoanele sunt personalizabile
Blitz integrat + patina pentru blitz extern
Conexiune Wireless cu NFC (cu funcţie remote shooting de pe smartphone sau tabletă)
Bile negre:
Zgomot de imagine pronunţat la valori ISO mai mari de 1600
Efect “rolling shutter” vizibil în filmările 4K
Tendinţa de a subexpune în anumite cadre
Un singur slot pentru carduri
Transfer destul de lent al imaginilor RAW pe card
Balansul de alb diferă sensibil între imaginea de pe LCD şi imaginea finală
Body destul de voluminos (pentru un mirrorless)
Zoom lent pe fotografii
Alte imagini cu Panasonic GH4 selecţionate pentru acest test: