Review NIKON 300mm f/4E PF ED VR

Cred că s-au făcut câțiva ani buni de când “Nikonienii” așteptau cu nerăbdare un nou Nikon 300mm F4. Cu stabilizare, mai rapid, mai sharp etc.
Și iată că a sosit!  Foarte faină senzația să ai un 300mm F4 care s-a dovedit a fi rapid, sharp, cu un bokeh plăcut, la dimensiunile unui 24-70mm și greutate redusă.
O jucărie care mi-a plăcut din prima oră de utilizare. În urma anilor de experiență m-am convins că nu are rost să pun teleconvertoare mai mari de 1.4x între aparat și obiectiv. Cel puțin la Nikon, orice mai mare de 1,4x II (încă nu am avut ocazie să trag cu III, varianta cea nouă), nu este suficient de sharp și rapid pentru a mă mulțumi.
Am constatat cu mare plăcere că în combinație cu TC-ul 1,4x II este ca și cum nu l-ai montat. Se “transformă” într-un 420mm F5.6 dar la fel de sharp și rapid. Nu poate fi decât o plăcere să ai o astfel de focală, la așa dimensiuni și greutate reduse.

Am constatat de multe ori greșeala de interpretare a oamenilor care spun : “X obiectiv e mai puțin sharp pe un body cu senzor DX, și e mai bun pe un FX etc”.
Evident bietul obiectiv se comportă la fel. Diferența e din senzorul din aparat. Și din sistemele de focus de pe aparate. Știm că modelele crop nu se ridică la performanțele celor FX, astfel că testele mele s-au desfasurat cu sculele din dotarea personală, care au fost Nikon D4, Nikon D800 și Nikon D810-le unui prieten.
Același comportament pe toate din partea obiectivului, așa cum mă așteptam. Am pus accent pe situații de mișcare, de lumină combinată, zi-noapte etc.
Am tras foarte mult la F4 sau F5.6 cu teleconvertorul, pentru că acolo ne interesează cel mai mult, “WIDE OPEN”. Știm că aproape toate dau imagini mai bune prin diafragme mai mici. E o chestiune de fizică optică elementară și de bun simț.
La show-ul aviatic de la Clinceni, am avut și o ocazie faină cu o molie colibrii pentru o ipostază macro, în care din nou combinația cu teleconvertorul 1.4x a fost la înălțime.

O construcție bună, destul de bine echilibrat. Stabilizarea este de asemenea foarte performantă. Am reușit cadre sharp din mână, stând în picioare.
Lipsa colierului de trepied din pachetul de bază este un minus. Dar cum nu are rost să comentăm politicile prea bine cunoscute ale producătorilor, nu o să comentez nici prețul.
Ca “sticla” este o reușită în opinia mea !

Text și fotografii: Dragoș Stoica