Cu Sony A7 și Loxia 21mm f/2.8 la Ecomarathon Moeciu de Sus 2016

Ediţia de anul acesta a Ecomarathonului Moeciu de Sus a reuşit să adune aproximativ 1300 de concurenţi. O parte din ei vin pentru concurenţa în sine, pentru a câştiga primele locuri, alţii pentru competiţia cu ei înşişi. Există deja câteva nume consacrate care reuşesc an de an să câştige primele locuri, dar surprizele pot apărea oricând. Concursul nu e unul facil deloc. Necesită mult antrenament, condiţie fizică şi multă, multă voinţă. O parte din concurenţi participă doar la faza de cross, adică primii 14 km. Alţii continuă şi parcurg în cele din urmă cei 42 km, o distantă perindată pe o serie de dealuri, cu urcuşuri si coborâri solicitante, care reuşesc să fie o provocare chiar şi pentru cei mai experimentaţi şi antrenaţi.

Totuşi, nu poţi să nu fii plăcut impresionat de prezenta unor concurenţi pentru care această competiţie chiar reprezintă o provocare, ştiindu-se cât de dificil poate fi să duci până la capăt acest traseu. Printre ei sunt oameni care merg la job zi de zi, oameni care lucrează în diferite domenii, dar pe care, o dată pe an, îi uneşte dorinţa de a ieşi din monotonie, de a răspunde unei provocări, de a se întâlni într-un spirit vesel şi recreativ.

Ediţia din acest an a reprezentat pentru mai toţi concurenţii, dar mai ales pentru cei care au parcurs intregul traseu, o grea încercare. De vreo câteva zile ploile reuşiseră să răvăşească o bună parte din ţară, iar prognoza pentru zona Moeciu nu arăta deloc cuminte pentru ziua cea mare, cea a maratonului. Cu toţii ştiam că in timpul zilei vor urma ploi, temperaturi mai scăzute şi cine ştie ce alte surprize. Şi da, cam aşa a fost… Poate chiar mai “condimentat” decât credeam. Ploaia a început pe la mijlocul zilei, o ploaie rece şi insistentă. În anumite zone mai înalte, pe dealurile ceva mai apropiate de munte, lapoviţa de dimensiuni mari şi-a făcut apariţia. De astă dată vremea şi-a pus amprenta asupra concursului, reuşind să claseze această ediţie în topul celor mai grele din ultimii ani. Temperaturile au scăzut destul de repede către zona de disconfort, o bună parte din concurenţi acuzând uşoare tendinţe de îngheţ, mai ales în zona mâinilor.

Condiţiile dificile din timpul concursului au fost resimţite nu numai de concurenţi, ci şi de organizatori, de voluntarii care au aşteptat în punctele de control, de fotografi. Aş spune ca toţi merită felicitări pentru efortul de a realiza ceva cu totul altfel, ieşit din comun, pentru faptul ca nu au cedat şi au continuat în a-şi urma un vis sau măcar o dorinţa lăuntrică, aceea de a participa la acest mare eveniment.

Probabil că mulţi dintre ei vor veni şi la ediţiile următoare, dar un lucru e sigur: nu vor uita ediţia de anul acesta, una provocatoare şi plină de surprize.

Mulţumiri echipei F64 pentru sprijinul tehnic!
Imaginile au fost realizate cu: un aparat Sony A7, obiective Sony/Zeiss 135mm f1.8, Sony 70-200mm f4 și Loxia 21mm f2.8.
Un articol și fotografii de la Laurențiu Pavel.